Este vineri, 15 decembrie a.c. și ieșenii se adună în una din sălile Ateneului Tătărași, la dezbaterea „Cetățenii Conduc: Mobilitate Urbană în Iași”. Au venit să se întâlnească cu Emanuel Sescu, Ioana Amăriuței-Popa și Andrei Prisecaru, 3 ieșeni care le propun să li se alăture într-un grup de lucru, ca să pună pe roate, în comunitate și cu sprijinul aleșilor locali, 3 proiecte care îmbunătățesc mobilitatea urbană în Iași.
Alături de ei se află 3 consilieri locali: Dumitru-Marcel Istrate (PSD), Daniel Piftor (PMP) și Eduard Boz (PNL). Eduard Boz are o zi plină. Ajunge mai târziu, dar colegul său, Răzvan Timofciuc „îl reprezintă” în discuțiile cu ieșenii, până când intră în sală. La final, fiecare dintre ei va adopta principial o inițiativă cetățenească și va primi o diplomă de „consilier adoptiv”.
Primarul Iașului, Mihai Chirica, alături de Cristian Stoica, directorul C.T.P., se pregătesc să traseze contextul în care se află Iașul, când vine vorba despre mobilitate urbană și viziunea asupra transportului. Prof. dr. Corneliu Iațu, de la Facultatea de Geografie și Geologie, prorector pentru strategie, dezvoltare instituţională şi managementul calităţii la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, va deschide dezbaterea. Lângă el se află și Elena Farca, șef Serviciu Relații Internaționale la Primăria Iași, managerul proiectului InnovaSUMP, prin care mai multe orașe europene fac schimb de bune practici în ceea ce privește mobilitatea urbană.
Mihai Chirica: Aș face o observație în legătură cu „Cetățenii Conduc”. Da, cetățenii conduc prin reprezentanții lor.
Corneliu Iațu: Există democrația reprezentativă, prin aleși, și democrația participativă, prin care cetățenii se implică direct în luarea deciziilor publice. În Iași avem prea puțină democrație participativă. În Lausanne, în Elveția, de pildă, municipalitatea voia să amplaseze o statuie. Au fost înscrise 20 de proiecte și locuitorii au votat proiectul pe care l-au dorit. Hotărârile se luau prin consultarea cetățenilor.
Mihai Chirica: În Elveția există democrație participativă pentru că legislația o permite. La noi, legislația și democrația reprezentativă subminează democrația participativă.
Prof. dr. Corneliu Iațu punctează că orașele care pot fi parcurse flexibil și eficient își întemeiază politicile urbane pe legislație, infrastructură și educație. Pietonii, bicicliștii și vehiculele publice au prioritate, iar aceasta este garantată prin lege, împreună cu sancțiunile aplicate celor care nu le respectă statutul. Benzi unice pentru autobuze, piste adecvate pentru bicicliști, marcaje rutiere, sisteme inteligente de semaforizare și trotuare largi pentru pietoni transformă o junglă urbană într-un oraș pentru oameni.
Dă exemple de centre urbane în care respectul față de bicicliști și focalizarea asupra transportului public fac aproape inutilă folosirea mașinii personale, elimină ambuteiajele și întârzierile. Oamenii învață să se respecte unii pe alții, pe măsură ce internalizează noile reguli, care le schimbă percepția despre spațiul public și despre cei de alături. Când lupți cu mediul, blocat pe o stradă, ca să ajungi la muncă, respectul față de ceilalți slăbește, pe măsură ce nevoia personală este pusă în tot mai mare pericol. Când mediul îți permite să te deplasezi eficient, respectul față de cei de alături crește. Educația este esențială pentru sporirea capitalului de respect, într-un oraș.
Primarul Iașului, Mihai Chirica, intervine, subliniind că în viziunea lui, totul pornește, de fapt, de la educație, iar îmbunătățirea legislației și a infrastructurii se află în legătură directă cu o societate tot mai matură intelectual și moral. Dă exemplul străzii, care militează acum pentru o legislație coerentă și respinge modificarea legilor justiției pe care le cataloghează a fi „o mizerie”. Legea stabilește mersul lucrurilor, iar o lege proastă sau incompletă face lucrurile să meargă prost.
Accentuează că, de pildă, legislația nu permite municipiilor să asimileze transportul din zona metropolitană și că legile ar prioritiza operatorul de transport, iar nu călătorul, protejând componenta comercială în detrimentul interesului social. Legile de felul acesta se modifică de la nivel central. Pe plan local însă, rămâne realitatea zecilor de mii de oameni care locuiesc în zona metropolitană și fac zilnic naveta în Iași, către locul de muncă, fără ca orașul să le poată asigura un serviciu de interes general.
Faptul că, din punct de vedere legal, biciclistul nu este considerat a fi participant la trafic, iar codurile rutiere vorbesc doar despre vehicule motorizate și pietoni, împiedică dezvoltarea unei infrastructuri potrivite pentru transportul alternativ în oraș.
„În cultura noastră, mersul pe bicicletă este privit doar ca formă de recreere, iar bicicleta nu este înțeleasă ca mijloc de deplasare, în trafic, la fel cum sunt mașinile și vehiculele motorizate pe două roți. Este nevoie de o schimbare legislativă care să recunoască statutul biciclistului. Asta presupune inclusiv dezvoltarea unui cadru care să asigure intrarea în trafic a bicicliștilor, în funcție de abilitățile și capacitatea lor de-a face față străzii. Școlile de șofat și eliberarea permiselor în urma unui examen au rolul acesta, de-a filtra participanții la trafic”, explică Mihai Chirica.
Discuția despre importanța cadrului legislativ alunecă înspre ce înseamnă actul de guvernare în România, o democrație reprezentativă, în care cetățenii conduc prin aleșii lor, desemnați prin vot. Dezamăgirea votanților vorbește însă despre limitele acestui sistem. Prof. dr. Corneliu Iațu subliniază că pe lângă democrația reprezentativă, există și democrația participativă, prin care cetățenii se implică direct în actul de guvernare și luarea deciziilor publice. Își amintește de exemplul unui oraș elvețian în care până și hotărârile aparent banale, precum ce statuie să fie amplasată pe o stradă, trec mai întâi prin consultare publică, iar deciziile aparțin cetățenilor. În opinia sa, Iașul are parte de prea puțină democrație participativă.
cum se schimbă obiceiurile de deplasare:
Elena Farca, șef Serviciu Relații Internaționale la Primăria Iași, aduce în discuție experiența din Praga, când, în luna iunie a avut loc primul work-group în cadrul proiectului InnovaSUMP, cu tema ”Schimbarea modului de deplasare”.
S-au întâlnit atunci reprezentanți ai unor administrații și universități din Cehia, Maria Britanie, Cipru, Polonia, Grecia, și Lituania. Le-a povestit despre Tramvaiul Comunismului și despre stațiile Wink din Iași, idei pe care reprezentanții de la Primăria Praga s-au arătat interesați să le experimenteze și în orașul lor. Reacția lor, spune Elena Farca, vorbește despre importanța și impactul parteneriatului dintre administrația locală și societatea civilă. Crede că Iașul, ca oraș european, poate fi construit prin întâlnirea dintre administrația locală, societatea civilă și actorii internaționali.
Despre „un oraș pentru oameni” vorbește și Cristian Stoica, directorul C.T.P., care își amintește despre dezbaterile la care a participat cu ocazia derulării unui proiect european care aducea împreună tehnicieni și sociologi.
„Noi, tehnicienii, vorbeam despre caracteristicile unor vehicule și ne lansasem în discuții despre avantajele tehnice pe care le prezintă un model sau altul. Atunci a intervenit un sociolog:«Nu-mi pasă deloc de sistemele pe care le-ați prezentat voi, aici! Dar îmi pasă de oamenii care le folosesc!» Mobilitatea urbană se află la intersecția dintre tehnică și ceea ce se numește «changing behavior», sau schimbare comportamentală”, explică Cristian Stoica.
Înlocuirea mașinii personale cu mijloacele de transport public sau cu vehicule alternative, precum bicicleta, trotineta sau altele, presupune o schimbare socială de comportament. În ceea ce privește transportul public, schimbarea se produce, explică Cristian Stoica, atunci când pot fi operate îmbunătățiri care țin de 4 piloni:
• Calitatea parcului auto (autobuze și tramvaie noi, puțin poluante)
• Punctualitatea în trafic (benzi dedicate și reguli de trafic respectate de toți participanții)
• Accesibilitatea mijloacelor de transport (inclusiv pentru persoanele cu dizabilități)
• Scalabilitatea și integrarea tarifelor (e-ticketing, sisteme de numărare a călătorilor pt evaluarea și adecvarea flotei de transport etc.)
3 ieșeni prezintă propunerile lor pentru îmbunătățirea mobilității urbane în Iași. 3 consilieri locali le adoptă.
Emanuel Sescu: aplicație/ website pentru a spori predictibilitatea transportului public
Emanuel Sescu lucrează în industria IT. Propune ieșenilor să dezvolte colaborativ o aplicație care să monitorizeze în timp real poziția autobuzelor și a tramvaielor pe traseu, estimând timpii de așteptare. Integrează sugestii despre rutele optime în funcție de situația din trafic și poate indica chiar și gradul de aglomerare a autobuzelor, respectiv, a tramvaielor. În stații și în mașini pot fi amplasate panouri digitale de informare, cu timpii de așteptare și conexiunile pentru schimbarea rutei.
Ideea este dezbătută în sală, iar primarul Mihai Chirica anunță că administrația locală are deja în vedere un asemenea proiect, pentru dezvoltarea urbană prin POR Axa 4, iar finalizarea lui este planificată pentru luna martie.
Consilierul local Dumitru-Marcel Istrate (PSD) adoptă propunerea și discută cu Emanuel Sescu despre următorii pași, astfel încât inițiativa administrației și inițiativa cetățenilor să se completeze reciproc.
Intră în grupul de lucru, alături de Emanuel Sescu și Dumitru-Marcel Istrate ca să construim împreună o aplicație care să aducă ieșenilor mai mult control asupra timpului petrecut pe drum. Trimite un mesaj la adresa contact@asociatiacivica.ro cu titlul „aplicație”.
Ioana Amăriuței-Popa: rastele sugestive, în formă de mașină: 1 mașină=10 biciclete
„Ideea rastelelor de bicicletă sugestive – pe locul unei mașini pot fi parcate 10 biciclete a pornit de la o deplasare pe care am avut-o la Graz în luna noiembrie, și asta nu pentru că am văzut acest tip de rastele, ci pentru că am observat că pentru dezvoltarea unei culturi a folosirii mijloacelor de transport alternativ precum bicicleta, este necesară infrastructură pe de o parte, dar și schimbarea mentalităților.
Acest proiect consider că acoperă ambele aspecte. Rastelele sunt funcționale – pot fi parcate 10 biciclete în siguranță deoarece pot fi securizate atât de cadru cât și de roți. De asemenea, aceste rastele au impact la nivel simbolic – transmit un mesaj clar – pe locul unei mașini pot fi parcate 10 biciclete și, de asemenea, au impact la nivel social pentru că pot genera schimbări comportamentale – oamenii se pot simți încurajați să pedaleze și sa lase masinile acasă atunci când văd în Iași aceste locuri pentru parcarea bicicletelor”, notează Ioana Amăriuței-Popa.
Consilierul local Eduard Boz (PNL) adoptă ideea și propune să extindă proiectul, pentru un mai mare impact: pe lângă cele 5 rastele amplasate în spații publice, să mai monteze altele 5, în fața instituțiilor publice care se declară deschise față de mișcare și încurajează transportul nepoluant și sănătos.
Intră în grupul de lucru, alături de Ioana Amăriuței-Popa și Eduard Boz, completând acest formular. Pasul următor presupune identificarea locurilor în care pot fi amplasate rastelele, în spații publice intens circulate.
Andrei Prisecaru: Piste de bicicliști interconectate în Iași și în zona metropolitană
Andrei Prisecaru este inginer și s-a mutat în Lunca Cetățuii. Obișnuiește să meargă des pe bicicletă – în compania în care lucrează este încurajată folosirea transportului în comun sau alternativ. El și colegii săi primesc fie două abonamente pe două trasee, fie contravaloarea lor, dacă merg pe bicicletă, ca să o întrețină, să-și cumpere lanțuri și ulei. Există și camere de duș în clădire, așa că mersul spre serviciu pe două roți este la îndemână pentru oricine.
Andrei Prisecaru propune interconectarea pistelor de bicicliști din oraș și conectarea Iașului, prin piste, cu zona metropolitană. Crede în metoda „pașilor mărunți”. Mai întâi, pistele pot fi interconectate prin marcaje, iar comunitatea, educată să respecte bicicliștii, pentru ca mai apoi să se intervină asupra pistelor care nu respectă standardele de proiectare și să fie construite altele noi.
Consilierul local Daniel Piftor (PMP) adoptă ideea și discută cu Andrei Prisecaru despre primul pas pe care îl vor face după sărbători: să contacteze administrațiile din zona metropolitană și să discute despre posibilitatea unor parteneriate între primării.
„Proiectul acesta presupune colaborarea între mai multe primării și vreau să-mi asum provocarea de-a găsi calea spre rezolvare”, își motivează Daniel Piftor, alegerea proiectului pe care l-a adoptat.
Este necesară și o vizită de documentare pentru a sintetiza rezultatele din studiile întocmite de administrația ieșeană până acum, pentru interconectarea pistelor din oraș. Între timp, comunitatea poate documenta prin fotografii și scurte descrieri care sunt zonele care ridică probleme bicicliștilor, urmând ca după aceea, informațiile să fie puse cap la cap și să se caute soluții de rezolvare.
Intră în grupul de lucru, alături de Andrei Prisecaru și Daniel Piftor, ca să interconectăm pistele de bicicliști din oraș și să legăm Iașul, de zona metropolitană, prin piste. Trimite-ne un mesaj cu titlul „piste” la adresa contact@asociatiacivica.ro.
Înainte să ne despărțim, l-am ascultat pe Enrique Peñalosa. Este fostul primar al Bogotei, care a transformat orașul prin politici urbane care respectă drepturile pietonilor, bicicliștilor și călătorilor care folosesc mijloacele de transport în comun. Acum este invitat de administrații din întreaga lume, să ofere consultanță pentru îmbunătățirea mobilității urbane.
În cuvintele lui „un oraș dezvoltat nu este unul în care și săracii au mașină, ci unul în care și cei bogați folosesc transportul public.”
Uite cum a fost la eveniment! Fie c-ai ajuns sau nu la întâlnirea de pe 15 decembrie, intră într-un grup de lucru și fă din Iași, un oraș cu autor colectiv, care poartă semnătura ieșenilor. Cum spunea prof. dr. Corneliu Iațu, avem nevoie de mai multă democrație participativă, ca să trăim într-un oraș care ne răspunde nevoilor.
