FAȚATA – Reabilităm fațadele clădirilor din Iași

Tiberiu Teodor-Stanciu și Ramona Costea, arhitecți, asistenți universitari la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” din Iași, au venit cu o alternativă pentru a revitaliza estetica urbană şi pentru a responsabiliza cetăţenii oraşului Iaşi cu privire la faţadele clădirilor.

Prin inițiativa FAȚATA, cei doi realizează un manual de reabilitare al clădirilor prin care ieșenii și administrația publică locală pot lucra împreună pentru a salva construcțiile aflate într-un stadiu avansat de degradare.

M-am întâlnit cu Tiberiu și Ramona pentru a înțelege etapele proiectului, în ce fel FAȚATA poate transforma orașul și ce impact poate avea asupra cetățenilor. Toate acestea devin posibile doar dacă acordăm mai multă atenție clădirilor, realizând rolul și povestea care se ascunde în spatele lor.

Amândoi sunt captivați de Iași și de poveștile pe care le ascunde

Ramona și Tiberiu s-au cunoscut la facultate și apoi interesele comune pentru arhitectură, aprecierea monumentelor și a edificiilor ieșene, plus colaborările precum Atelier Spre și Memorat, i-au adus împreună. Amândoi au lucrat la firma de arhitectură MIOLK, sunt asistenți universitari la Facultatea de Arhitectură din Iași, în anul trei la doctorat și se zbat pentru a salva clădirile cu o istorie și o identitate în spate.

Tibi s-a născut în Iași iar pasiunea pentru construcțiile și peisajele din oraș s-a manifestat din gimnaziu, prin desen. Obișnuia să schițeze clădiri, peisaje, apoi desena cu fratele său mai mare, Silviu, care reprezenta un model pentru el.

 La școală, Tiberiu a fost ales de diriginte pentru a ilustra orașul Iași într-o serie de crochiuri cu ocazia lansării de carte a lui Constantin Ostap: Despre Iași – numai cu dragoste. Lucrările au fost remarcate de autor, care i-a spus atunci să continue cu această preocupare, și i-a făcut cadou prima schiță a copertei cărții lansate, un gest care l-a impresionat pe Tiberiu. Această experiență i-a consolidat pasiunea pentru desen, cât și aprecierea pentru oraș și l-au determinat să continue pe acest drum.

Ramona s-a născut la Tecuci, iar de la vârsta de cinci ani locuiește în Iași. De mică o influență majoră au avut-o bunicii, care au fost membrii activi în comunitatea lor datorită faptului că erau apropiați și se cunoșteau cu cei din oraș. Bunica ei o scotea la plimbări și îi povestea despre case și cei care locuiau în ele. Aceste povești au fascinat-o de atunci, încât simțea că se plimbă într-un roman viu. 

Astfel de experințe au determinat-o să privească arhitectura și din alt unghi și să cunoască în profunzime detaliile unui imobil, înțelegând rolul pe care îl are în viața unui om, pe lângă acela de a fi acoperiș deasupra capului.

 Arhitectura ascunde istoria și identitatea ieșeană

În perspectiva lor, arhitectura este una dintre identităţile orașului, care realizează o legătură intimă între locuinţe și locuitori. În plus, aspectul și întreținerea construcțiilor oferă un pretext de facilitare a turismului pe plan local. 

„Sunt în Iași locuințe din multe perioade istorice, fiecare cu o amprentă clară a acelor timpuri și cu simboluri și povești uimitoare în spate. Timpul, însă, şi-a lăsat amprenta pe multe dintre ele. Când vedem clădiri dărăpănate sau care nu sunt întreținute, nu ne este drag de ele și le ignorăm. La fel fac și turiștii. Prin restaurarea construcțiilor, ajungem să cunoaștem povestea, rolul și semnificațiile lor pentru a nu distruge un simbol sau o identitate a orașului.”

Tiberiu consideră că una dintre limitările arhitecturii din România este „graba”. Vorbește despre o grabă a societății care nu mai pune pauză să observe ce e în jur. O lume în grabă generează o arhitectură în grabă, o arhitectură fără rădăcini, supusă imediatului, tributară mondenului. Dintre toate lucrurile pe care le putem face în grabă, arhitectura, cu siguranță, nu este unul dintre ele, din simplul motiv că ea, întotdeauna, ne rabdă. Pentru a dobândi „arhitectură”, locuitorul trebuie să investească locuința sau clădirea cu personalitate, povești, sens, emoții și nevoi, investiție care nu se poate face decât cu răbdare.

Ce înseamnă FAȚATA și implicarea lor

Premisa generală a inițiativei este crearea unei relații mai clare între obiectul arhitecturii și cel care o deține, asociind fațada clădirii cu propria identitate.

FAȚATA a luat naștere prin colaborarea cu CIVICA în cadrul proiectului Cetățenii Conduc. Tiberiu îmi explică că a mai lucrat cu Alexandrina Dinga (președinta asociației) în trecut, prima lor colaborarea a fost cea pentru replantarea teilor, Iașul iubește teii, o inițiativă care i-a deschis apetitul pentru implicarea în comunitatea locală.

„Determinarea Alexandrinei și faptul că a găsit opțiuni pentru a face ca inițiativa să fie un succes (prin discuțiile cu administrația locală, informarea presei, etc.), mi-au arătat că se pot schimba lucrurile dacă sunt oameni implicați și dacă nu renunți.”

Obiectivul principal al FAȚATEI este soluționarea problemei fațadelor degradate prin realizarea unui kit de reabilitare a clădirilor. Inițiativa a fost acceptată de CIVICA, urmând ca Tiberiu și Ramona să dezvolte premisele proiectului. Această etapă a fost urmată de prezentarea proiectului în cadrul unei adunări publice pentru a fi adoptată de un consilier local.

 În 2017, Tiberiu prezintă subiectul în cadrul dezbaterii „Schimbare socială prin Cultură”, organizată de CIVICA, unde consilierul local Traian-Florentin Ciobotaru adoptă principial proiectul, iar acesta se bucură și de susținerea primarului, Mihai Chirica. Aceștia convin că Iașul are nevoie de un plan care să încurajeze localnicii să-și refacă fațadele.

Obiectivele și etapele de realizare ale proiectului

 

La început, Tiberiu și Ramona au căutat variante pentru a realiza conținutul și obiectivele de implementare. O soluție găsită, a fost să se informeze despre strategia primăriei din Oradea, care a antrenat proprietarii din centrul istoric să-și refacă fațadele într-un timp foarte scurt. 

În urma unui schimb de experiență cu cei din Oradea, unde au participat membrii ai administrației locale, consilierul local Florentin Ciobotaru și Anca Zota, coordonatorul Centrului de Informare Turistică, plus Mihai Bulai, lector la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, două idei importante s-au conturat pentru FAȚATA:

1.   Realizarea unui manual de educare pentru restaurarea fațadelor clădirilor, cu informații accesibile și un ghid care să le arate oamenilor pas cu pas ce trebuie să facă pentru reabilitarea locuinței și a monumentelor istorice;
2.     Obținerea unei hotărâri de Consiliu Local (care are rol de lege) prin care să ofere sprijin proprietarilor care vor să-și restaureze locuințele, primind scutiri de taxe și impozite. Sau, la pol opus, amendă pentru lăsarea în degradare a imobilului.

 Din fericire, cei din administrație sprijină această acțiune și le oferă consultanță acolo unde au nevoie. În plus, li s-a promis că vor fi ajutați pe partea administrativă când vor dori să formuleze Hotărârea de Consiliu Local.

Cu privire la stadiile proiectului care se urmăresc în momentul de față, acestea sunt:

1. Redactarea primului draft al manualului FAȚATA;
2. Realizarea unei dezbateri publice prin care vor fi consultați cetățenii cu privire la conținutul redactat al manualului, urmărindu-se nevoile existente ale proprietarilor de clădiri;
3. Crearea unei campanii publice pentru consultarea urbaniștilor, a oamenilor de specialitate, urmând integrarea feedback-ului pentru a exista o coeziune între toate părțile implicate;
4. Realizarea unui proiect de Hotărâre de Consiliu Local privind regulamentul de restaurarea clădirilor.

Toate aceste demersuri au ca obiectiv principal o schimbare de mentalitate a oamenilor cu privire la imobilele în care locuiesc. „În primul rând, să ajungă să prețuiască ce dețin, ” îmi explică Ramona.

Beneficiile FAȚATA pentru Iași

Acțiunea începută de Ramona și Tiberiu vin din dorința de a face bine, de a păstra ce e frumos și valoros în Iași pentru a contura o perspectivă mai clară asupra rolului arhitecturii în viața noastră. Ei au menționat cinci avantaje care ar avea un impact imediat pentru ieșeni odată cu realizarea proiectului.

 Primul este păstrarea patrimoniului. Prin cunoașterea și înțelegerea lui, Tiberiu scoate în evidență povestea neștiută din spatele clădirilor și, implicit, valoarea acestora. Îmi dă ca exemplu clădirea Episcopiei Greco-Catolice din Oradea care a ars și care s-a restaurat în scurt timp, pentru că oamenii au strâns sute de mii de euro pentru salvarea unui monument istoric-cultural, datorită faptului că au o mentalitate formată de prezervare și salvare a valorilor locale.

Al doilea avantaj ar fi dezvoltarea turismului în Iași. Tiberiu îmi explică faptul că FAȚATA a fost menționată în cadrul Strategiei de Turism a Iașului, ca fiind un proiect ce urmărește câștigarea de capital de imagine și refuncționalizarea comercială a zonelor centrale cu valoare turistică. Amândoi sunt încântați să aibă parte și de susținerea din partea echipei care a creat Strategia de Turism a Iașului.

Un alt beneficiu îl constituie îmbunătățirea calității vieții. Acest lucru devine posibil în momentul în care se vor reface construcțiile și când vor prinde viață. Modul în care vom experimenta orașul va fi diferit pentru că va exista o armonie și o înfrumusețare a infrastructurii urbane prin aceste transformări.

 Accesibilizarea demersurilor de restaurare va fi al patrulea avantaj pentru oraș. Când oamenii vor ști ce au de făcut dacă vor dori să își refacă fațada imobilului cu sprijinul autorităților locale, lucrurile se vor simplifica. 

Orice barieră din spatele acestui proces, va dispărea deoarece manualul FAȚATA va ghida și va răspunde nevoilor celor care dețin imobile, folosind un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor, indiferent de pregătirea profesională.

 Și nu în ultimul rând, apropierea de arhitectură constituie un alt plus pentru oraș. Ramona îmi povestește cum multe detalii și ornamente de pe clădiri sunt omise, ascunse sub dărăpănături sau eliminate complet.

„Sunt clădiri istorice sau locuințe care au supraviețuit războaielor mondiale, comunismului. Multe au ornamente și detalii care se pierd, ele nefiind pur decorative, ci, de multe ori, reprezentând simboluri și o formă de comunicare. De exemplu, simbolul unui disc cu pendul pe fațada unei case manifesta mândria deținerii unui orologiu (ca în exemplu din imagine). Simbolul șarpelui pe o fațadă, nu de puține ori, indica prezența unui vindecător.”

Sprijinul primit și viitorul FAȚATA

Cei doi sunt recunoscători pentru echipa și oamenii care îi sprijină pentru demersul FAȚATA. Pe lângă susținerea din partea administrației locale, un rol crucial îl joacă ceilalți colaboratori care au pregătire și studii complementare lor, împreună formând o echipă completă.

Îi menționează pe cei din cadrul Facultății de Arhitectură: Radu Andrei, conferențiar doctor arhitect și pe lector doctor arhitect Mihaela Cehan, ambii susținători constanți. Inginerul Andrei Bobu îndrumă expertiza structurală. Evident, din echipă nu puteau lipsi cei din partea CIVICA: Alexandrina Dinga, Oana Olariu și Alexandru Bodnar, care au contribuit cu partea scrisă, idei și ghidare pentru înaintarea proiectului.

„Aceștia suntem și pe susținerea și îndrumarea lor ne bazăm și de acum înainte pentru că lucrurile frumoase nu le faci singur, ai nevoie de o echipă și de oameni care să creadă, care să vină cu soluții, mai ales când situația devine copleșitoare, ” spune Tiberiu.

În ceea ce privește viitorul inițiativei, Ramona și Tiberiu cred că după ce se va implementa FAȚATA, ei nu se vor îndepărta de proiect. Dimpotrivă, deja iau în considerare FAȚATA 2.0, care va fi o variantă readaptată a primei inițiative ținând cont de realitățile existente atunci, ei rămânând devotați până la capăt.

 În cele din urmă, pentru cei doi, această inițiativă reprezintă și o moștenire pe care o lasă celorlalte generații. Acest lucru devine posibil doar dacă întreținem și conștientizăm importanța unor astfel de edificii pentru identitatea culturală și istorică a Iașului. Tiberiu și Ramona au înțeles că este nevoie de împreună pentru a reuși cu acțiunile noastre.

________________________________________________________________________________________________

Acest material este realizat în cadrul proiectului Cetățenii Conduc. Ai puterea fără să fii politcian, implementat de Asociația CIVICA. Ioana este freelancer content writer, profesor de limba engleză și cea care documentează inițiativele cetățenești din cadrul proiectului. Îi puteți scrie la ioana.faghian@asociatiacivica.ro.