Anca Gherasim: o strategie pentru parcări, după modelul Oradei

– Cum vrei să faci din Iași, un oraș pentru oameni?

Aș vrea să punem în discuție și să cădem de acord asupra unei Strategii de parcări la nivelul municipiului, după modelul Oradei. Primul pas este de a recunoaște, locuitorii și administrația, că avem o mare problemă. Vrem parcări multe, la fiecare colț de stradă unde avem treabă, pentru mașina fiecărui membru al familiei, chiar în fața scării de bloc – și gratis. În același timp, vrem fluiditate în trafic, scăderea poluării, spații verzi deschise, bani pentru investiții (inclusiv în noi parcări). Pornind de la opiniile specialiștilor, administrația, împreună cu ieșenii, trebuie să iasă din acest cerc vicios și să accepte că așa cum e acum, nu se mai poate, că este nevoie de asumarea și respectarea unei strategii de consum a resursei limitate: Parcarea.

– De ce crezi că Iașul are nevoie de așa ceva?

Modul în care un oraș abordează tema parcărilor este parte a strategiei de mobilitate urbană. Parcările gratuite, hazardul (doar o mică parte platește abonament rezidențial), tolerarea parcărilor ilegale pe trotuare, scuaruri, spații verzi nu fac decât sa transforme Iașul într-un oraș tip „vestul sălbatic al mașinilor”.

– Cam câți oameni ar beneficia de soluția ta sau ce grup-țintă vizezi?

Toți ieșenii

– Cum poate fi implementată soluția?

Colaborativ

– În cât timp ar putea fi implementată soluția?

12 luni.

– Care sunt nevoile proiectului? (De exemplu, ce-ar putea face autoritățile locale și ce pregătire ar trebui să aibă oamenii din grupul de lucru?)

Se poate începe printr-o campanie de informare care să includă dezbateri cu specialiști.

Intră în dialog cu Anca Gherasim
Dacă și tu ai nevoie de soluția aceasta sau ai o idee despre cum poate fi implementată mai eficient, sparge gheața și solidarizează-te. Nu discredita soluția propusă, poartă un dialog constructiv și contribuie la un oraș cu oameni mai atenți unii la alții și mai sensibili la nevoile comune.

Află mai multe despre „Cetățenii dau viață spațiului public” și intră în jocul revitalizării urbane care pornește de la cetățeni.