La începutul lunii decembrie, aducem în dezbatere publică trei proiecte propuse de ieșeni, care fac din Iași un oraș care pune pe primul loc oamenii, iar nu mașina. Invităm trei consilieri locali, să înțeleagă și să adopte soluțiile cetățenești pentru îmbunătățirea transportului public și a mobilității urbane. Inițiatorii și consilierii adoptivi deschid apoi grupuri de lucru în care orice ieșean este bine-venit să li se alăture, ca să contribuie la implementare, fiecare cu câte puțin din timpul, cunoașterea, expertiza și capitalul său social. În felul acesta, proiectele publice ale Iașului poartă semnătura ieșenilor, le răspund nevoilor și îi reprezintă.
Până pe 23 noiembrie, propune o soluție pe care vrei s-o implementezi cu sprijinul comunității și-al aleșilor tăi, ca Iașul să devină orașul guvernat de cetățenii săi.
Gândește-te la un plan care:
- Connector.
să dea flexibilitate orașului, îmbunătățindu-i mobilitatea urbană și atractivitatea
- Connector.
să facă din transportul public, prima alegere a ieșenilor pentru deplasarea în oraș
- Connector.
să aducă respectul reciproc în trafic și siguranța pe stradă
Va fi un proiect implementat colaborativ de ieșeni, cu sprijinul aleșilor locali, așa că imaginează o soluție care:
- Connector.
face viața mai bună, pentru cât mai mulți oameni
- Connector.
nu presupune rectificări bugetare majore
- Connector.
poate fi implementată într-un orizont de 6 -12 luni
Trimite propunerea ta până pe 23 noiembrie, completând formularul:
Ca proiectul tău să aibă cele mai mari șanse să prindă rădăcini în comunitate, verifică din trei surse, cum se spune, care-s problemele nevralgice și posibilele rezolvări, pentru un Iași mai ușor de parcurs și mai sănătos.
3 surse alese de noi: Compania de Transport Public, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – Iași și librăria de resurse puse la dispoziție de Optar.
1. Compania de Transport Public
Am făcut o vizită de documentare la Compania de Transport Public (CTP), ca să înțelegem direct de la actorii care implementează măsurile de reglare a transportului în comun, care-s problemele cu care se confruntă și cum văd ei orizontul de soluții.
Ca transportul public să devină atractiv, trebuie să avem în vedere două componente: calitate și punctualitate.conducerea CTP
Pe scurt, calitatea transportului public depinde de:
- Connector.
caracteristicile tehnice ale parcului de tramvaie și autobuze (dotări generale, ambianță confortabilă, platforme pentru persoane cu dizabilități, sistem de ticketing etc.)
- Connector.
accesibilitate (trasee interconectate, puncte de transbordare, parcări la intrarea în oraș etc.)
- Connector.
resurse umane (șoferi pregătiți, competenți și respectați în comunitate, pentru responsabilitatea pe care și-o asumă)
- Connector.
disciplină în trafic (tramvaiele și autobuzele se deteriorează accelerat dacă nu sunt respectate reguile de șofat adecvat; frânele bruște sau viteza inconstantă, de exemplu, impuse de condițiile de trafic, conduc la uzura mai rapidă a mașinilor.)
Tot pe scurt, punctualitatea transportului public depinde de:
- Connector.
benzi destinate mijloacelor de transport public (tramvaie și autobuze) sau împărțite doar cu bicicliștii
- Connector.
disciplină în trafic (de exemplu, parcările neregulamentare într-o singură stație creează un efect în lanț: întârzierea unui singur autobuz conduce la întârzieri cumulate pentru toate autobuzele care circulă pe aceeași rută; staționarea pe străzi înguste, de asemenea, împiedică adesea trecerea tramvaielor; neacordarea priorității și alte comportamente transgresive în trafic afectează, și ele, capacitatea șoferilor de-a menține ritmul deplasării etc. )
- Connector.
echipamente tehnice care să ofere predictibilitate și control asupra timpului de călătorie
2. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – Iași (PMUD)
Iașul a aprobat strategia de mobilitate urbană pentru 2016-2030. Poți consulta documentul aici, iar începând cu pagina 206, găsești și proiectele vizate de municipalitate, încadrate într-un caledar orientativ de implementare.
Dintr-o privire, vezi că recomandările prioritizează:
- Connector.
1. Pietonii
- Connector.
2. Bicicliștii
- Connector.
3. Călătorii care folosesc transportul public
- Connector.
4. călătorii care folosesc mașinile personale
Strada
Se recomandă ca strada să fie privită ca spațiu public și comunitar, iar nu doar ca spațiu de circulație. Conceptul de „culoar de trafic”, se menționează în strategie, trebuie depășit iar multe dintre artere, să fie reamenajate ca bulevarde. Bulevardele favorizează circulația pietonală și oferă o experiență plăcută prin insulele verzi și mobilierul urban.
Străzile din cartiere, la rândul lor, sunt înțelese, de asemenea, ca spații comunitare. De aceea, sunt gândite să devină treptat „shared space”, sau „sațiu partajat”, în care limitele de viteză pentru mașini să nu depășească 20km/h, iar pietonii să le poată folosi în siguranță pentru deplasare și plimbare.
A reda strada comunității vine cu mai multe beneficii. Se ameliorează ambianța, se reduc barierele psihice și fizice pentru pietoni, crește siguranța pe stradă, se reduce timpul petrecut în intersecții și crește dinamica economică, deoarece spațiile parcurse în plimbare sunt pepiniere pentru mici afaceri.
Bicicleta
Transportul cu mijloace alternative de deplasare, precum bicicleta, trotineta, hoverboardul și altele, decongestionează traficul și permite oamenilor să savureze orașul. Ca să intre în recuzita cotidiană, este nevoie de o infrastructură adecvată (piste, rute, străzi destinate pietonilor și bicicliștilor, străzi cu sens unic pentru mașini și dublu-sens pentru bicicliști, sisteme de închiriere, parcări etc.), care să asigure siguranța în trafic și confortul în timpul deplasării.
Transportul Public
Benzile dedicate și dotarea mijloacelor de transport public cu transpondere asigură punctualitatea autobuzelor și tramvaielor. Regândirea rutelor și a stațiilor face ca transportul public să devină accesibil și pentru ieșenii din cartiere slab conectate la traseele actuale și poate contribui la scurtarea timpului de călătorie. De regulă, o stație de transport public este amplasată în preajma unui nod urban, fie el, cartier, cluster de locuri de muncă sau zona din preajma unei instituții des frecventate de cetățeni.
3. Optar – Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România.
Optar a pus deja pe YouTube 5 episoade dintr-un serial despre mobilitate urbană, pentru cine nu are timp să parcurgă studii dense despre probleme, abordări istorice și soluții.
În aproximativ 15 minute, afli că soluțiile care invită și mai multe mașini pe străzile din interiorul orașului (lărgirea arterelor, reducerea spațiului pietonal pentru asigurarea parcărilor sau deschiderea noilor drumuri, în oraș) au condus în toată lumea la agravarea problemelor de trafic.
Soluțiile se concentrează, în ordinea priorităților, pe:
1. Pieton
Oamenii care merg pe stradă dau vitalitate orașului și reduc infracționalitatea. Pasajele suspendate sau subterane, care îngreunează sau prelungesc timpul de deplasare pentru pietoni, sunt descurajate. La fel și culoarele de trafic. Oamenilor, arată studiile, nu le place să meargă în coloană, așa că trotuarele largi și bulevardele care permit traversarea cu ușurință, pentru schimbarea rutei, sunt încurajate.
Pentru că deschiderea noilor drumuri sau lărgirea străzilor congestionează traficul, soluția tuturor orașelor civilizate este să reducă carosabilul și să facă, în schimb, mai mult loc pentru plimbare. Se pare că un deschiderea unui nou drum eliberează un tronson pentru 3 luni, după care ambuteiajele se agravează și mai tare decât înainte. În schimb, închiderea unui drum creează congestionări în primele 3 săptămâni, după care traficul se „evaporă”.
2. Biciclist
Transportul alternativ, cu bicicleta, înseamnă, evident, străzi cu mai puține mașini, un oraș mai curat și oameni mai sănătoși.
3. Transport Public
Oamenii țin cont de viteză și de siguranță atunci când se deplasează prin oraș. Ca mijloacele de transport public să devină o alternativă viabilă, toate orașele civilizate din lume (unele și de 4 ori mai mari decât Bucureștiul) au deschis benzi unice pentru autobuze și tramvaie. Transportul public poate însemna străzi mai libere, costuri mai mici pentru deplasare, mai puțină poluare și călătorii mai rapide.
Cum funcționează întâlnirile „Cetățenii Conduc”:
Autori de Soluții + Consilieri locali adoptivi + Ieșeni = Iașul creat de locuitorii săi
1. Ieșenii propun soluții care să facă Iașul mai lesne de parcurs și de explorat.
2. Trei soluții intră în dezbatere publică: Autorii lor, trei aleși locali și ieșenii se întâlnesc să vorbească despre cum le pot pune pe roate.
3. Fiecare dintre consilierii locali invitați adoptă câte o soluție.
4. Ieșenii care vor să vadă soluția transformată în realitate se alătură inițiatorului și consilierului adoptiv. Împreună formează un grup de lucru care rămâne deschis pe toată perioada implementării. Proiectul crește incremental, pe măsură ce tot mai mulți ieșeni aleg să contribuie cu câte puțin.
5. Proiectul este implementat, iar Iașul devine orașul creat de ieșeni.
Autorul de Soluții
Vrea să-și vadă proiectul transformat în realitate. Este „omul cu viziunea”. Știe ce trebuie făcut și de ce anume este nevoie ca proiectul să intre în experiența ieșeană, cotidiană.
Este prietenos și coordonează grupul de lucru care se coagulează în jurul soluției propuse de el. Valorifică orice sprijin și orice idee care vine dinspre camarazii săi. Vine în întâmpinarea oricărui ieșean care vrea să i se alăture, pe tot parcursul implementării.
Ieșenii din grupurile de lucru
Fiecare ieșean care crede într-o soluție propusă intră în grupul de lucru și contribuie la implementarea ei. Își asumă un rol, în funcție de priceperea sa și de timpul pe care-l poate investi. Proiectul crește incremental, pe măsură ce tot mai mulți ieșeni pun câte o piesă de puzzle care completează imaginea de ansamblu.
Un ieșean poate consilia grupul în privința riscurilor. Altul poate îmbunătăți strategia de implementare. Altul își poate pune în joc talentul și priceperea în domeniul pe care-l stăpânește. Altul poate conecta grupul cu actori-cheie care pot accelera implementarea. În funcție de proiect, evantaiul de roluri arată diferit. Toate pot fi însă acoperite. Iașul este plin de oameni pricepuți.
Fiecare ieșean dintr-un astfel de grup este prietenos și deschis către ceilalți. Când contextul de viață nu-i mai permite să se implice în proiect, sprijină grupul să găsească soluții și oameni care să-i ducă contribuția mai departe.
Consilierul Local Adoptiv
Crede în proiectul pe care-l adoptă și facilitează interacțiunea dintre grupul de lucru și reprezentanții administrației locale. Caută pârghii administrative care pot înlesni implementarea proiectului și devine un ambasador al soluției, până când este transformată în realitate.
CIVICA
Echipa CIVICA creează cadrul ca ieșenii să facă din Iași un oraș care le poartă semnătura. Aduce împreună oamenii cu idei și resurse complementare, facilitează dialogul și vine în ajutor dacă proiectele ajung într-un impas. Echipa facilitează interacțiunea cu reprezentanții administrației locale și urmărește proiectele care intră în implementare, ca să se asigure că ele rămân în mâinile ieșenilor.
De ce
Politicile tradiționale presupun că un grup relativ mic de oameni – clasa politică – creează realitatea pentru toți ceilalți. Ei imaginează proiecte și dirijează schimbarea. Societatea se adaptează și metabolizează pasiv schimbările care vin peste ea.
Politicile generative fac loc pentru orice cetățean în jocul puterii. Soluțiile și planurile de dezvoltare sunt create și implementate colaborativ, în comunitate, cu sprijinul aleșilor și-al echipelor administrative. În felul acesta, agenda cetățenilor devine agenda publică. Conduci fără să iei puterea din mâna politicienilor, iar realitatea de zi cu zi încetează să mai fie „un corp străin” cu care trebuie să te lupți.
Proiectele care te reprezintă sunt cele la care contribui
Ieșenii formează un rezervor de cunoaștere, talent și creativitate, din care se alimentează, îndeobște, viața profesională a orașului. Viața publică, însă, cea care influențează masiv spațiul profesional și personal, se hrănește puțin din acest rezervor.
Planurile care vin din comunitate și sunt implementate colaborativ, de cetățeni și aleșii lor, creează sistemul de irigare prin care viața publică reține și actualizează inteligența colectivă a orașului. Proiectele care poartă semnătura ta te reprezintă și răspund nevoilor tale.
Accesezi instrumentele puterii pentru mai-binele tuturor
Rostul mecanismelor instituționale este să te-ajute să-ți faci viața mai bună fără să o afectezi pe-a altora. Când societatea și clasa politică stau în tabere diferite, aceste mecanisme devin opace și tot mai greu de accesat pentru cetățeni. Când generezi și implementezi soluții împreună cu oamenii din comunitate și cu aleșii tăi, descoperi cum să utilizezi aparatul instituțional pentru mai-binele tău și-al societății.
Îi alegi pe cei care te reprezintă, la fel cum îți alegi partenerii
Rolul aleșilor este să sprijine cetățenii să-și construiască viața pe care și-o doresc, în comunitatea lor. O dată la patru ani îi alegi pe cei care să-ți reprezinte interesele. Într-o societate în care cetățenii inițiază și implementează proiecte publice, împreună cu aleșii lor, momentul votului se sprijină pe istoria parteneriatelor. Proiectele implementate colaborativ fac loc pentru mai multă responsabilitate în clasa politică și creează un standard pentru o relație constructivă între aleși și cetățeni, bazată pe deschidere, transparență și colaborare.