Cum faci din Iași un oraș pentru oameni

În a doua sesiune a evenimentului „CUM MODELĂM UN ORAȘ PENTRU OAMENI” ieșenii participă la un exercițiu de inițiativă, brainstorming și co-working prin care revitalizează sau redau utilitatea spațiilor degradate sau sub-utilizate din Iași.

6 proiecte de revitalizare urbană propuse de ieșeni ajung în dezbatere publică, sunt adoptate de 6 consilieri locali și intră în implementare colaborativă, cu spijinul comunității locale. „Cetățenii dau viață spațiului public” este un start-up de proiecte cetățenești pentru revitalizarea urbană.

Orice ieșean poate înscrie propunerea sa de revitalizare a unei zone din Iași până pe 18 iunie, la ora 18.00, AICI. 6 dintre propuneri ajung în dezbatere publică, iar autorii lor își vor pune ideile pe roate cu sprijinul comunității și-al aleșilor locali.

➻ Pe 6 iulie, la Hala FiX, trei ieșeni prezintă publicului ideile lor de revitalizare urbană pentru Un Ora; Prietenos pentru Copii. Alți 3 ieșeni prezintă ideile lor de revitalizare urbană pentru Cartiere Sociabile. 6 consilieri locali adoptă câte una dintre propuneri.

➻ În total, 6 ieșeni îmbracă rolul de gospodari urbani, 6 consilieri locali își asumă să sprijine proiectele lor, iar comunitatea locală se coagulează în jurul proiectelor cetățenști, într-un exercițiu de co-working prin care cetățenii generează direct realitatea Iașului.

➻ În timpul evenimentului, publicul formează grupuri de discuții, pentru a rafina ideile de proiect. După dezbatere, rămânem cu toții la o petrecere cetățenească. Fiecare participant își aduce gustările și licorile preferate, le împarte cu ceilalți și degustă din ale altora.

➻ După eveniment, cele 6 idei de proiecte trec printr-o sesiune de matching cu birouri de arhitectură locale. Specialiștii în arhitectură și urbanism care doresc să contribuie la dezvoltarea ideilor se alătură inițiatorilor pentru a rafina și clarifica proiectele de revitalizare.

➻ Proiectele sunt popularizate în rândul studenților de la Facultatea de Arhitectură din Iași, invitați să intre în grupuri civice de lucru și să-și înceapă drumul de viitori arhitecți conectați la comunitatea locală și nevoile ei.

➻În funcție de specificul fiecărui proiect, comunitatea activă a Iașului se coagulează în jurul inițiativelor și contribuie cu puțin din expertiza, timpul sau capitalul său social, pentru a-și lăsa amprenta asupra matricii Iașului. În felul acesta, orașul le aparține și devine co-creația lor.

1. Mai întâi, ieșenii se gândesc la soluții care fac din spațiile publice din Iași, zone de experiență și confort pentru locuitorii orașului. Pornesc de la ce-i doare cel mai tare când parcurg orașul și-și doresc să treacă mai repede printr-o anumită zonă, fiindcă le provoacă disconfort sau n-au cum să se bucure de ea. Se uită la zonele din apropierea lor – în cartierele în care locuiesc – și-și imaginează cum ar putea fi îmbunătățite, ca să le placă să-și petreacă timpul liber în ele, iar nu doar să le tranziteze în drum spre casă. Apoi schițează un plan de acțiune vindecător și fac publică ideea lor.

2. 6 dintre autorii soluțiilor se întâlnesc într-o dezbatere publică cu aleșii lor și comunitatea activă a Iașului. Prezintă ideile și discutăm despre cum pot fi implementate cu sprijinul reprezentanților locali invitați, care adoptă fiecare câte o propunere. Ieșenii din public fac brainstorming și intră în grupuri civice de acțiune, ca să contribuie la implementarea proiectelor cu idei, timp, talent sau capital social. Încheie seara cu o petrecere cetățenească, în care fiecare își aduce gustările și licorile preferate, le împarte cu ceilalți și degustă din ale altora.

3. După eveniment, începe procesul de lucru colaborativ. Alți ieșeni se alătură inițiatorilor și aleșilor care au adoptat o propunere. Arhitecți ieșeni consiliază inițiatorii și rafinează proiectele lor. Studenți la arhitectură se alătură inițiatorilor și încep să-și lase amprenta asupra spațiului public de mână cu oamenii din comunitate. Se formează grupuri de lucru deschise, în care poate oricine să intre. Soluțiile adoptate sunt implementate transparent, prin contribuțiile tuturor – în timp, talent, aptitudini și alte resurse.

• Aleșii locali lucrează cot la cot cu ieșenii și înlesnesc implementarea.
• Noi facilităm formarea grupurilor de lucru și contribuim cu soluții, la apelul inițiatorilor, în fiecare etapă.
•Soluția implementată este opera colaborativă a ieșenilor care fac din Iași, orașul în care se întâmplă exact ceea ce-și doresc cetățenii să se întâmple.
• Alți ieșeni sunt inspirați de precedent. Iașul devine un puzzle în care piesele sunt create colaborativ, de ieșeni.

➻ Până pe 18 iunie, ieșenii înscriu ideile lor completând un scurt formular.

➻ 6 idei sunt selectate de membri ai OAR Iași și CIVICA – 3 pentru panel-ul „Iași – oraș prietenos pentru copii” și 3 pentru „Cartiere sociabile”. Propunerile înscrise sunt evaluate în baza următoarelor criterii:

* impact (numărul beneficiarilor)
* creativitatea soluției propuse
* simplitatea procesului de implementare
* sustenabilitatea proiectului (potențialul proiectului de-a marca pe o perioadă îndelungată comunitatea și de-a fi menținut sau continuat de alți ieșeni)
* timpul de implementare (cel mult 3-4 luni)

➻ Proiectele sunt prezentate în dezbatere publică și adoptate de reprezentanți locali și de comunitatea ieșeană.

➻ Apoi, cele 6 proiecte trec printr-o sesiune de matching cu birouri de arhitectură locale, care doresc să contribuie la rafinarea ideilor și dezvoltarea lor în proiecte operaționale.

➻ Proiectele sunt popularizate în rândul studenților de la Facultatea de Arhitectură din Iași, care sunt invitați să se înscrie în echipe de implementare.

➻ Autorii ideilor, împreună cu membrii CIVICA și studenții înscriși în echipe elaborează apoi planuri de acțiune etapizate și calendare de implementare.

➻ În funcție de aceste planuri, sunt completate echipele de implementare cu ieșeni care pot contribui prin timpul, expertiza sau capitalul lor social, la punerea în practică a proiectelor. Consilierii locali adoptivi facilitează interacțiunile grupurilor de lucru cu instituțiile și se asigură că nu apar blocaje pe traseul administrativ. Proiectele sunt implementate colaborativ, pas cu pas.