Lucian Ciobanu: spații de joacă cu iarbă și copaci

– Cum vrei să faci din Iași, un oraș pentru oameni?

Problema care o aduc în fața dumneavoastră nu este una nouă, dar una care începe să apese comunitatea locală: lipsa spațiilor verzi, dar și distrugerea celor actuale.

↠ Nu se poate ignora la nesfârşit faptul că în toate oraşele pot fi întâlnite numeroase spaţii intravilane, de diverse dimensiuni, care stau abandonate (aflându-se în litigiu sau în proprietatea nu se ştie cui), nu rareori având rolul unui depozit pentru gunoaie.

↠ De aceea, fiecare metru pătrat de teren trebuie valorificat și pus în valoare. Am observat că în Municipiul Iași, cel puțin în zona cartierului Dacia, sunt câteva terenuri nefolosite. Până acum am identificat 3 parcele, despre care sper, cu ajutorul Primăriei, să aflu cine sunt proprietarii. Cu ajutorul cetățenilor, al mediului privat și al conducerii locale, sper să le transformăm, până când vor fi de un real folos proprietarilor lor, în parcuri publice, de folos comunității.

↠ Cele 3 parcele identificate sunt situate în zona Dacia, fiind terenuri virane deocamdată, care pot fi amenajate ca parcuri. (Prima parcelă este situată lângă Biserica Învierea Domnului, localizata la bulevardul principal Dacia; a doua parcelă se află pe strada Prof. I. Simionescu, lângă Secția 1 de Poliție; a treia parcelă este lângă Școala gimnazială ,,George Coșbuc ’’.

↠ De asemenea, există parcuri de joacă pentru copii care nu au nici măcar un copac plantat pe suprafața lor.

↠ Propun ca pe aceste spații de joacă să fie plantați tei (simbolul Iașului), precum și alte specii de arbori.

↠ Există numeroase beneficii asociate cu plantarea teilor în spațiile de joacă:

– Umbra teiului nu provoacă răceli sau alte boli pulmonare (Persoanelor care adorm la urmbra nucilor, de exemplu, li se poate întâmpla să răcească, dar nu și celor care adorm la umbra teilor. Dacă este adevărat că bolile trupeşti sunt provocate de boli sufleteşti, reciproca este la fel de valabilă: remediile naturii care vindecă sufletul vindecă şi trupul);
-Un tei adult poate absorbi într-un an, între 28-67 kg de dioxid de carbon și poate produce 20-50 kg de oxigen . În plus, poate reține cantități importante de praf care, spălat apoi de ploi, ajunge în sol.
– Teii emit si fitoncide, substanțe organice complexe care distrug bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare;
– Se spune ca teii sunt copacii pe care nu-i atinge niciodată trăsnetul. Și aceste vorbe nu sunt doar o legendă. Se pare că teii au un câmp magnetic aparte, care îndepărtează, uneori, trăsnetul. Se mai spune că teiul este copacul iubit de Dumnezeu;
– Teii sunt copaci care rezistă bine la secetă și în zonele cu poluare accentuată;
– În aceste zone pot fi plantați și alte tipuri de copaci: Platanul (Platanus x acerifolia) și Frasinul (Fraxinus angustifolia ‘Raywood’), specii care rezistă la plantarea chiar în tartan (cauciucul folosit în locurile de joacă), cu condiția să aibă o zonă de udare la bază.
.

– De ce crezi că Iașul are nevoie de așa ceva?

Restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi are un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei.

De aceea, în ultima vreme, lumea luptă sub diverse forme pentru crearea de noi spaţii verzi, în special în zonele urbane cele mai aglomerate. Spre deosebire de alte ţări europene, România are o situaţie net deficitară privind suprafaţa medie a spaţiului verde pe cap de locuitor, dacă avem în vedere că norma OMS este de 50 mp/locuitor, iar standardul Uniunii Europene este de 26 mp/locuitor.

În aceste condiţii, populaţia multor oraşe din ţara noastră nu dispune, în prezent, de necesarul minim de spaţii verzi.

Restrângerea spaţiilor verzi accentuează masiv riscurile ecologice urbane, având un impact negativ imediat asupra viabilităţii şi sustenabilităţii acestora, asupra calităţii vieţii şi a stării de sănătate a populaţiei. Deja, de mai multe decenii, creşterea densităţii locuitorilor din zonele urbane produce o „foame” crescândă de spaţiu.

Benefiiciile asociate cu plantarea copacilor în spațiile de joacă și transformarea terenurilor neutilizate, în parcuri:

↠ Ca spaţii publice, spaţiile verzi contribuie la creşterea incluziunii sociale, prin crearea de oportunităţi pentru ca persoanele de toate vârstele să interacţioneze atât prin contact social informal, cât şi prin participarea la evenimentele comunităţii.
↠ Spaţiile verzi pot constitui locuri de desfăşurare pentru diverse evenimente sociale şi culturale, cum sunt festivalurile locale, celebrările civice sau desfăşurarea unor activităţi teatrale, cinematografice etc.
↠ Spaţiile verzi bine întreţinute joacă un rol semnificativ în promovarea sănătăţii populaţiei urbane. Acestea oferă oportunităţi prin care încurajează un stil de viaţă mai activ, prin plimbări, alergare, exerciţii fizice, ciclism etc., inclusiv deplasări pe rutele dintre zonele locuite şi/sau dintre diferite facilităţi publice (magazine, pieţe, şcoli). Unele studii arată că valoarea principală a spaţiilor verzi decurge din capacitatea lor de refacere a „stării de bine” a persoanelor care le frecventează.
↠ Ele oferă citadinilor locuri liniştite pentru relaxare şi reducerea stresului, pentru evadarea din mediul construit şi din trafic.

Spaţiile verzi răspund, aşadar, în principal, nevoilor umane de recreere şi petrecere a timpului liber. În cazul persoanelor lipsite de venituri sau de timp, parcul rămâne soluţia cea mai la îndemână pentru activităţi recreaţionale.

↠ De asemenea, spaţiile verzi pot deveni, în anumite condiţii, locuri de joacă pentru copii, contribuind la dezvoltarea fizică, mentală şi socială a acestora.

↠ Spaţiile verzi urbane au o deosebită importanţă şi din punct de vedere estetic, deoarece atenuează impresia de rigiditate şi ariditate a oricărui mediu construit, mediu ce domină în oraşe. Prin valoarea amenajării lor peisagistice, spaţiile verzi dau identitate aşezărilor umane, constituind „o artă accesibilă, uşor de înţeles şi apropiată tuturor, pentru că foloseşte elemente naturale ce exercită o atracţie
spontană”.

– Cam câți oameni ar beneficia de soluția ta sau ce grup-țintă vizezi?

De aceasta soluție ar beneficia toți locuitorii cartierelor în care ar fi implementată.

– Cum poate fi implementată soluția?

Pașii necesari:

– identificarea parcelelor și a proprietarilor;
– dacă proprietarul este autoritatea locală, e mai bine, dar dacă proprietarul este o persoană privată, pot, totuși, să fie purtate discuții pentru cumpărarea sau concesionarea acestor parcele sau pentru amenajarea temporară a unui spațiu verde;
– scoaterea la concurs a proiectului de amenajare a spațiilor;
– găsirea surselor de finanțare;
– amenajarea de către autorități și împlicarea mediului privat în acest demers.

– În cât timp ar putea fi implementată soluția?

Cred ca aceasta soluție ar avea nevoie de circa 1 an pentru implementare.

– Care-s nevoile proiectului? (De exemplu, ce-ar putea face autoritățile locale și ce pregătire ar trebui să aibă oamenii din grupul de lucru?)

Echipa de care are nevoie proiectul include atât actori din mediul privat (arhitecți, peisagiști, ingineri), cât și din mediul public (diferiți funcționari publici).

– Calculează un buget estimativ pentru implementarea proiectului.

↠ Proiectare (arhitect peisagist, peisagit specializat, inginer) – 5 -7 lei mp;
↠ Amenajare (curățarea terenului, amenajarea aleilor, montarea băncilor, coșurilor de gunoi, achiziția și plantarea copacilor, montarea sistemului de iluminat)

↠ Surse de finanțare: administrația locală, asociațiile nonprofit, contributia cetățenilor – prin organizarea campaniilor de promovare și strângere de fonduri)

– Ai deja în vedere o echipă de contribuitori?

Cetățenii din respectivele cartiere, în primul rând. Dacă sunt organizate campanii de informare și promovare, cetățenii vor reacționa. Pentru prima data, trebuie să fie organizate ședințe care să aducă autoritatatea publică și cetățenii în dialog eficient, constructiv și pragmatic. Apoi, în funcție de propuneri, vor veni și soluțiile.